40 de ani de la prima coborare a omului pe Luna

40 de ani de la prima coborare a omului pe Luna

Dr.ing.cosmonaut Dumitru-Dorin Prunariu Presedintele Consiliului Stiintific al Agentiei Spatiale Romane Singurul satelit natural al Pmntului Vrsta - aproximativ 4.60 miliarde de ani Raza medie = 1.737 km (de 4 ori mai mic dect a Pmntului) Orbiteaz n jurul Pmntului la o distan medie de 384.403 km, cu o vitez medie de 3.700 km/h Masa = 7,35 1019 tone (de 81 de ori mai mic dect masa Pmntului) Realizeaz o rotaie n jurul Pmntului n aproximativ 4 sptmni (27 zile 7 ore 43 min 11.6 sec) Perioada de rotaie a Lunii este egal cu cea de revoluie n jurul Pmntului, astfel nct Luna ne arat mereu aceeai fa Teoria impactorului urias (The Giant

impactor Theory): Un corp ceresc de dimensiunea planetei Marte a lovit Pamantul imediat dupa formarea Sistemului Solar aruncand in spatiu volume mari de materie incinsa din straturile exterioare ale ambelor corpuri. O parte din aceasta materie s-a conglomerat gravitational formand Luna. De la nastere oamenii simt o determinare primordiala de a explora, de a gasi noi cai, de a investiga noi teritorii si de a raspunde unor intrebari profunde despre ei insisi si despre Univers. Calatorind pe Luna pentru perioade extinse de timp, astronautii vor cauta resurse si vor invata cum sa munceasca in siguranta intrun mediu aspru, punand bazele unor

explorari ulterioare. Luna ofera, de asemenea, multe repere asupra perioadei cand s-au format planetele. Luna 1 Luna 24 > 1959-1976 Luna 1 2 ian.1959 prima sonda lansata cu succes spre alt corp ceresc. Luna 2 -12 sept.1959 Prima sonda care realizeaza impactul cu suprafata Lunii Luna 3 4 oct.1959 Prima sonda care transmite imagini ale fetei nevazute a Lunii Luna 9 ian. 1966 prima nava care realizeaza o

aselenizare lina si transmite de pe Luna spre Pamant imagini fotografice. Sonda demonstreaza ca suprafata lunara suporta greutatea unei nave cosmice si ca aceasta nu se afunda in praful lunar, cum preziceau unii. Luna 10 martie 1966 Primul satelit artificial al Lunii Luna 16 sept. 1970 prima sonda care a colectat si a adus pe Pamant mostre de sol lunar. Luna 17 nov. 1970 primul vehicul care se deplaseaza pe suprafata Lunii Lunahod-1 Zond-3, Zond 5 - Zond 8 iulie 1965 oct. 1970 Zond 5- Zond 8 nave cosmice Zond 3 recuperabile proiectate pentru zboruri lunare pilotate

Program abandonat dupa ce prioritatea zborurilor pilotate spre Luna a fost preluata de SUA "I believe this nation should commit itself to achieving the goal, before this decade is out, of landing a man on the Moon and returning him safely to the Earth. No single space project in this period will be more impressive to mankind, or more important for the long-range exploration of space, and none will be so difficult or expensive to accomplish." Cred ca aceasta natiune trebuie sa se angajeze sa realizeze performanta, inainte de sfarsitul acestui deceniu, de a duce o fiinta umana pe Luna si de a o readuce in conditii de siguranta pe Pamant. Nici un alt proiect spatial in aceasta perioada nu va fi mai impresionant pentru omenire sau mai important pentru explorarea pe termen lung a spatiului cosmic, si nici unul

nu va fi atat de dificil de realizat sau atat de scump. Presedintele John F. Kennedy, cuvantare in fata Congresului, 25 mai 1961. In contextul Razboiului Rece, SUA se temea ca a ramas in urma URSS atat ca progres tehnologic cat si ca prestigiu international. URSS lansase primul satelit al Pamantului (4 oct.1957) si primul om in cosmos, pe Iuri Gagarin (12 apr.1961). Americanii au realizat primul zbor pilotat suborbital la 5 mai 1961 (Allan Shepard), iar un

zbor cosmic orbital doar in februarie 1962 (John Glenn). Esecul invaziei din Golful Porcilor, Cuba, din aprilie 1961, sustinut de SUA, a contribuit suplimentar la starea generala de dezamagire. Dupa consultarea vicepresedintelui Lyndon Johnson si a autoritatilor stiintifice americane, presedintele Kennedy a stabilit un reper foarte inspirat care sa regrupeze SUA. Reperul calatoriei omului pe Luna era suficient de dramatic sa capteze atentia intregii lumi si suficient de greu si costisitor de realizat pentru a depasi prioritatea URSS in explorarea spatiala.

Ranger 1-9 > 1961-1965 Pioneer 4 3 mar.1959 Flyby prima sonda americana care Surveyor 1-7 > 1966-1968 Lunar Orbiter 1- 5 > 1966-1967 iese din gravitatia terestra Ranger - Scopul principal al misiunii: testarea performantelor acelor functii si parti necesare realizarii ulterioare a misiunilor lunare si planetare utilizand acelasi design al navei cosmice. Programul Surveyor scopul principal: realizarea zborului

si aselenizarii automate line in vederea pregatirii programului pilotat Apollo. Programul Lunar Orbiter fotografierea suprafetelor lunare plane pentru a se selecta si verifica locurile posibile de aterizare lina pentru programele Surveyor si Apollo. Echipamentul sondelor a colectat date privind intensitatea radiatiilor selenare si impactul cu micrometeoritii. Scopurile urmarite de program au reprezentat mai mult decat coborarea americanilor pe Luna si readucerea lor in siguranta pe

Pamant. Au fost si de: A stabili tehnologii necesare altor interese nationale ale SUA privind spatiul cosmic; A realiza superioritatea SUA in domeniul cosmic; A desfasura un program stiintific de explorare a Lunii; A dezvolta capacitatile umane de a lucra in mediul lunar. A fost compusa din 3 parti: Modulul de comanda (CM) reprezentand modulul pentru echipaj si pentru controlul zborului, Modulul de servici (SM) pentru propulsia navei si sistemele de suport. CM+SM=CSM. Modulul lunar (LM) asigura transportul si activitatea a doi astronauti pe suprafata Lunii si

readucerea lor la CSM. Racheta cu mai multe trepte, cu combustibil lichid, folosita de NASA in programele Apollo si Skylab intre 1967-1973. Au fost lansate fara esec 13 rachete. Cea mai mare si mai puternica racheta operationala (depasita ulterior doar de racheta ruseasca Energia). Proiectata si construita sub directia lui Wernher von Braun la Marshall Space Flight Center din Huntsville, Alabama. Principali contractori:

Boeing North American Aviation, Douglas Aircraft Company, IBM Hermann Oberth (fata) cu oficiali ai Army Ballistic Missile Agency in 1956. de la stanga la dreapta: Ernst Stuhlinger (sezand); General-Maior H. N. Toftoy, Wernher von Braun, si Eberhard Rees. Von Braun la biroul lui la Marshall Space Flight Center in mai 1964, cu modelele rachetelor realizate sau in proiect. Apollo 7, lansat la 11 octombrie 1968: prima misiune pilotata in programul Apollo. A vizat testarea modulului de

comanda reproiectat. Durata zborului 11 zile. Prima utilizare a rachetei Saturn 1B si prima misiune americana cu trei astronauti la bord. Misiunile Apollo 8,9 si 10, au fost efectuate intre 21 dec.1968 si 18 mai 1969 utilizand racheta Saturn V. Cate trei membrii in echipaj, doi pentru modulul lunar dar nu s-a vizat aselenizarea propriuzisa. Apollo 11 si 12 aselenizare reusita. Apollo 13 misiune abandonata inainte de aselenizare, echipajul revine in conditii de avarie pe Pamant. Apollo 14-17 aselenizari reusite. Ultimele trei misiuni au utilizat un rover lunar. Apollo 17 lansat la 7 dec. 1972 ultima misiune Apollo pe Luna. Comandantul

Eugen Cernan a fost ultima persoana care a parasit suprafata Lunii. Echipajul a revenit in siguranta pe Terra la 19 dec. 1972. Apollo 11 "Houston, Tranquility base here. The eagle has landed." That's one small step for [a] man, one giant leap for mankind. Misiune de 8 zile, 3 ore si 18 minute intre 1624 iulie 1969. Comandant: Neil Armstrong

Pilot al modulului de comanda: Michael Collins Pilot al modulului lunar: Edwin E. (Buzz) Aldrin jr. Prima aterizare a unui echipaj pe Luna si prima activitate extravehiculara pe suprafata Lunii (2 ore si 31 min.). Sedere totala pe Luna, 21,6 ore, timp total pe orbita lunara 59,5 ore (30 de rotatii). S-au adus pe Pamant 20 kg de sol lunar. Astronaut ul Buzz Aldrin cu steagul SUA Astronautul Harrison H. Schmitt

13 dec. 1972. Imagine luata in timpul ultimei misiuni pe Luna, Apollo 17. Apollo 1 - misiune care nu a fost lansat. Modulul su de comand a fost distrus de un incendiu n timpul unui test i exerciiu de antrenament la 27 ianuarie 1967 la Pad 34 (Launch Complex 34, Cape Canaveral) pe o rachet Saturn IB. Echipajul compus din astronaui i alei pentru prima misiune uman din cadrul programului Apollo a murit n incendiu: pilotul comandant Virgil I. "Gus" Grissom, pilotul senior Ed White i pilotul Roger B. Chaffee.

Apollo 7 - 11-22 oct. 1968 Walter M. Schirra Jr. (comandant), Donn F. Eisele (pilot CM), R. Walter Cunningham (pilot LM) Apollo 8 - 21-27 dec. 1968 Frank Borman (comandant), James A. Lovell Jr. (pilot CM), William A. Anders (pilot LM) Apollo 9 - 03-13, martie 1969 James A. McDivitt (comandant), David R. Scott (pilot CM), Russell L. Schweickart (pilot LM) Apollo 10 - 18-26 mai 1969 Thomas P. Stafford (comandant), John W. Young (pilot CM),

Eugene A. Cernan (pilot LM) Apollo 11 - 16-24 iulie, 1969 Neil A. Armstrong (comandant), Michael Collins (pilot CM), Edwin E. (Buzz) Aldrin Jr. (pilot LM) Apollo 12 - 14-24 nov. 1969 Charles Conrad Jr. (comandant), Richard F. Gordon Jr. (pilot CM), Alan L. Bean (pilot LM) Apollo 13 - 11-17 aprilie 1970 James A. Lovell Jr. (comandant), John L. Swigert Jr. (pilot CM), Fred W.

Haise Jr. (pilot LM) Apollo 14 - 31 ian.- 09 feb. 1971 Alan B. Shepard Jr. (comandant), Stuart A. Roosa (pilot CM), Edgar D. Mitchell (pilot LM) Apollo 15 - 26 iulie-07 august 1971 David R. Scott (comandant), Alfred M. Worden (pilot CM), James B. Irwin (pilot LM) Apollo 16 16-27 aprilie 1972 John W. Young (comandant), Thomas K. Mattingly II (pilot CM), Charles M. Duke Jr. (pilot LM) Apollo 17 - 07-19 decembrie 1972 Eugene A. Cernan (comandant), Ronald E. Evans (pilot CM), Harrison H. Schmitt (pilot LM) Estimarea costului programului Apollo transmisa de NASA Congresului SUA in martie 1966: 22,718 miliarde USD pe o durata de 13 ani. Costul final apreciat de NASA History website: 25,4 miliarde USD in dolari 1969. Costurile asociate programului, in dolari

2005, pentru constructia navelor Apollo si a rachetelor Saturn: 83 miliarde USD. Comparativ, bugetul actual al NASA = aprox. 18 miliarde USD/an Ca urmare a reducerii drastice a bugetului NASA, pentru a nu mai produce o noua serie de rachete Saturn V, pentru a aloca fonduri noului program Space Shuttle si pentru a folosi ultimele nave si rachete din programul Apollo pentru programul laboratorului spatial Skylab, trei misiuni Apollo (18-20) au fost anulate. Numai o racheta Saturn V a mai fost folosita in 1973 pentru Skylab, celelalte devenind obiecte de muzeu. Programul Apollo a stimulat multe domenii

tehnologice: Designul computerului de bord folosit la modulul de comanda si cel lunar, alaturi de sistemele folosite la rachetele Minuteman au constituit baza circuitelor integrate. Celulele de combustibil dezvoltate pentru acest program au fost primele celule de combustibil practice. Utilajele comandate prin computer au fost utilizate pentru prima data in fabricarea componentelor structurale ale navelor Apollo. Prin succesul programului Apollo NASA a produs un progres semnificativ in domeniul rachetelor si aeronauticii, cat si in domeniul ingineriei civile, mecanice si electrice. Dezvoltarile deosebite in domeniul laserilor vin ca aplicatii ale realizarilor din programul Apollo. Parteneriatul intre NASA si industrie a

dus la comercializarea numeroaselor tehnologii folosite in programulo Apollo. Cateva natiuni au planificate misiuni umane spre Luna si unele agentii spatiale intentioneaza sa construiasca baze lunare. Comandantul lui Apollo 11, Neil Armstrong, spunea intr-un interviu in 2005 ca o calatorie umana spre Marte va fi mai usor de realizat decat misiunile lunare ale anilor `60: "I suspect that even though the various questions are difficult and many, they are not as difficult and many as those we faced when we started the Apollo (space program) in 1961. Country Name Landing date Area

Europe SMART-1 3 September 2006 Orbiter (systematically LQ26 crashed at mission end) India MIP 14 November 2008 LQ30 Impactor Japan Okina (RSAT)

12 February 2009 LQ08 1 March 2009 Orbiter (systematically LQ21 crashed at mission end) 10 June 2009 Orbiter (systematically LQ30 crashed at mission end)[1] China Japan

Chang'e 1 Kaguya Mission type Orbiter (crashed at mission end) Country Name Launch date Mission life time Japan 1 year (still 14 September in use for Ouna (VSAT) 2007

data calibration) India Chandrayaa n-1 USA 22 October 2008 Lunar Reconnaissa 18 June 2009 nce Orbiter 2 years 1 year (extended mission of

up to 5 years) Explorarea Lunii nu este completa si interesul in ea ramane ridicat. Misiunile trecute si prezente ridica cel putin atatea intrebari noi cate raspunsuri ofera la cele vechi. Alte state, pe langa SUA, sunt interesate in explorarea Lunii, unele punand in discutie misiuni realizate la nivel national. Grupul de lucru international pentru explorarea Lunii (International Lunar Exploration Working Group - ILEWG) a fost constituit cu scopul de a reprezenta central pentru schimbul de informatii pentru misiuni lunare. Centrul include reprezentanti ai principalelor agentii spatial din intreaga lume si este insarcinat cu dezvoltarea unei strategii internationale pentru explorarea Lunii. Colecteaza informatii asupra potentialelor misiuni lunare, automate sau pilotate, cat si noi date stiintifice si informatii asupra resurselor de exploatare a Lunii.

Country Name Launch due Luna-Glob 1 2010 USA GRAIL 6 September 2011 USA LADEE 2011

China Chang'e 2 (Chang'e 1 2011 backup satellite) India Chandrayaan-2 Orbiter Lander/Rover Russia Luna-Glob 2 Russia USA 2012

ILN Node 1 2013 ILN Node 2 2014 Country Japan UK China Name Launch due SELENE-2 2012 / 2013 MoonLITE

2013 MoonRaker 2013 Chang'e 3 Lander Chang'e 3 Rover 2013 Luna-Grunt 1 2014 Luna-Grunt 2 2015 Google Lunar X Prize

Before 2015 ILN Node 3 2016 ILN Node 4 2017 China Chang'e 4 2017 Russia Luniy-Poligon 2020

Moon Orbiter 2020 Moon Lander 2025 Russia (Private) USA South Korea Europe MoonNext ? Country Name USA

Orion 15 Launch due June 2019 Japan Aprox. 2020; moonbase ap.2030 India 2020 China 2022 Aurora Europe programme

2024 Russia 2025 Constelattion este un program spatial pilotat al NASA. Scopurile principale sunt de: a acumula experienta in operarea cu echipaje umane departe de mediul terestru, a dezvolta tehnologii necesare pentru a depasi actualele frontiere ale spatiului cosmic, a desfasura cercetari fundamentale. Ca parte a programului, NASA planifica

dezvoltarea de noi nave cosmice si rachete care sa inlocuiasca navetele spatiale, si trimiterea astronautilor pe Luna si posibil chiar pe Marte. Primele nave din noul program sunt planificate a incepe operarea in 2015 Imagine artistica a viitoarei nave Orion pe o orbita lunara.

Recently Viewed Presentations

  • EpSC memory encodes inflammatory sensors that rapidly ...

    EpSC memory encodes inflammatory sensors that rapidly ...

    Arial Calibri Office Theme EpSC memory encodes inflammatory sensors that rapidly reactivate to enhance secondary wound responses ...
  • The Importance of Remembering - Knollwood Church of Christ

    The Importance of Remembering - Knollwood Church of Christ

    Deuteronomy 4:9. God knows His people are prone to forgetfulness. "Take heed to yourselves, lest you forget the covenant of the Lord your God which He made with you, and make for yourselves a carved image in the form of...
  • Pensions (SFAS 87) and Post retirement Benefits (SFAS 106)

    Pensions (SFAS 87) and Post retirement Benefits (SFAS 106)

    Years of future service method: Cost X # of employees working / Σ of expected years of future service Elements of Plan Assets, Pension Expense and Liability Pension Liability Fair Value of Plan Assets minus Projected Benefit Obligation 1. If...
  • Synthesis and Structure of Major Glycan Classes 1/24/05

    Synthesis and Structure of Major Glycan Classes 1/24/05

    Synthesis and Structure of Major Glycan Classes 1/24/05 Major Classes of N-Glycans Biosynthesis of N-Glycans: Production of GlcNAc-P-P-Dolichol Biosynthesis of the N-Glycan Precursor on the Cytosolic Leaflet of the Endoplasmic Reticulum (ER) Biosynthesis of the N-Glycan Precursor on Lumenal Leaflet...
  • Pæd. Råd. 09.09.2008 punkt 2 "Klyngemidler"

    Pæd. Råd. 09.09.2008 punkt 2 "Klyngemidler"

    Vorbasse skole, Billund kommune Vorbasse skole Et bud på fremtidens skole Chris MacDonald Søvnunderskuddet kan forekomme af forskellige årsager. Når børn rammer puberteten forskydes deres døgnrytme 1 ½ time fremad. Denne forskubbelse af døgnrytmen plejer at vende tilbage til det...
  • Analysing and Codifying Knowledge

    Analysing and Codifying Knowledge

    Radcliffe-Martin, Coakes and Sugden (2000) Explicit versus Tacit Knowledge. Tacit knowledge: Subconsciously understood or applied . Difficult to articulate and often context-specific. Developed from direct action and experience . ... Keith Toh Company:
  • Poetry Mini-Unit - Mrs. Rakowski's Room

    Poetry Mini-Unit - Mrs. Rakowski's Room

    An ode poem is a poem that is about only one specific thing that you think is truly amazing and praiseworthy. This type of poem can be centered upon an object, an idea, or even a person. The trick to...
  • World War II

    World War II

    Eastern Front: Stalingrad. The Nazis were fighting the . Russians. in Stalingrad (Aug 1942-Feb 1943) One of the . bloodiest battles. in the history of warfare. Nazis are defeated; turning point. of the war for the Allies